Foraje puturi apa

Un alt indicator care este influenţat în mod direct de valoarea creanțelor şi care exprimă în acelaşi timp o expresie a eficienţei utilizării acestora este viteza de rotaţie a activelor circulante. Aceasta prezintă un interes aparte în contextul analizei economico-financiare, deoarece constituie un indicator de politică comercială⁹. Se semnalizează o activitate performantă atunci când viteza de rotaţie a activelor şi în special a celor circulante, ca element component cu rol dinamic definitoriu, este în creştere, deoarece favorizează mărirea masei profitului printr-un rulaj sporit al activelor în cadrul fazelor ciclului economic.

Eficienţa utilizării activelor circulante de care dispun agenţii economici este apreciată prin indicatori care au la bază procesul de transformare a capitalului pe un circuit în care resursele băneşti sunt folosite pentru achiziţionarea materiilor prime, materialelor şi energiei, a serviciilor şi lucrărilor executate de terţi, în continuare acestea sunt folosite în procesul de producţie sau de realizare a serviciilor, parcurgând unele stadii intermediare specifice pentru

ca apoi produsele finite sau serviciile să fie vândute şi deci încasată contravaloarea lor. În final, se obţine, prin urmare, reconstituirea formei băneşti a elementelor care prin parcurgerea ciclului economic s-au transformat în produse finite sau servicii. Menţionăm că pentru determinarea vitezei de rotaţie a activelor circulante am folosit soldul mediu al acestora şi am eliminat efectul disponibilităţilor.

Viteza de rotaţie a activelor circulante poate fi exprimată ca:
§    Numărul mediu de rotaţii al activelor circulante (N):      N = CA/Ac
§    Durata medie în zile a unei rotaţii (Dz):                            Dz = (Ac*Z)/CA

unde: Ac – valoarea medie a activelor circulante;

Z – numărul de zile calendaristice ale perioadei pentru care se face calculul vitezei de rotaţie;

CA – cifra de afaceri.

Scoala de soferi

Distincţia între NFRE şi NFRAE este realizată de literatura financiară conform căreia NFRE evidenţiază nevoia de finanţare determinată de ciclul de exploatare şi reprezintă suma pe care activitatea întreprinderii o solicită ca pe o nevoie continuă, permanentă de finanţare, iar noţiunea de NFRAE este legată de operaţiunile diverse ale întreprinderii, altele decât cele care constituie activitatea de bază. Distincţia între cele două concepte este de asemenea importantă pentru a putea localiza eventualele dezechilibre financiare apărute (din activitatea proprie sau din activităţile cu caracter întâmplător - excepţional).

Utilizând indicatorii prezentaţi anterior, fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment putem determina trezoreria netă a întreprinerii, indicator care exprimă poziţia pe care întreprinderea o are asupra operaţiunilor sale financiare pe termen scurt:

TN = FRNG – NFR = TA - TP

Trezoreria unei întreprinderi poate fi încadrată în una dintre următoarele situaţii: § TN > 0 ceea ce semnifică faptul că întreprinderea constiuie plasamente financiare faţă de partenerii financiari pentru o sumă care o depăşeşte pe cea a resurselor pe termen scurt obţinute de la partenerii financiari. În acest caz, situaţia exprimă o trezorerie îndestulătoare, pentru că întreprinderea dispune de lichidităţi abundente care să-i permită să ramburseze datoriile financiare pe termen scurt. Se poate vorbi de o reală autonomie financiară pe termen scurt.

§ TN < 0 arată că întreprinderea este dependentă de resursele sale financiare pe termen scurt, ceea ce evidenţiază faptul că lichidităţile sunt insuficiente pentru a permite ramburssarea datoriilor pe termen scurt. Cu toate acestea o trezorerie negativă nu trebuie imediat interpretată ca o situaţie de insolvabilitate deoarece numeroase societăţi supravieţuiesc şi chiar prosperă cu o asemenea situaţie.

Traduceri legalizate si traduceri autorizate

Şi în acest caz se constată o influenţă direct proporţională a activlor circulante, respectiv a activelor ciclice din exploatare deoarece o majorare a elementelor activelor ciclice de tipul stocurilor sau creanţelor din exploatare generează o creştere a necesarului de fond de rulment din exploatare.

În practică se întâlnesc două situaţii privind NFRE: §    NFRE > 0 este situaţia specifică întreprinderilor industriale care au stocuri şi creanţe foarte mari, iar obligaţiile sunt mai mici, termenul de plată al acestora fiind redus, iar valoarea lor de asemenea;

§ NFRE < 0, în acest caz resursele exced necesarul, situaţie specifică întreprinderilor de distribuţie cu amănuntul care au creanţele egale cu zero, stocuri reduse datorită vitezei de rotaţie foarte accelerată şi obligaţii foarte mari datorită faptului că furnizorii acceptă condiţii contractuale drastice, întrucât au asigurată desfacerea pentru cantităţi mari, au garantată încasarea şi o rotaţie rapidă a mărfurilor.

Elementele mai puţin legate de exploatare corespund componentelor activului şi pasivului care sunt influenţate de activitatea curentă a întreprinderii, fără a fi strict înscrise în ciclul de exploatare. Este cazul, în activ de exemplu, al posturilor de debitori diverşi, asupra cărora întreprinderea a dobândit creanţe cu ocazia operaţiunilor curente, altele decât obiectul principal al activităţii sale. În pasiv, astfel de posturi corespund datoriilor contractate cu ocazia operaţiunilor din afara exploatării. Aceste resurse din afara exploatării înglobează de exemplu datorii fiscale legate de impozitul pe beneficii, întrucât plata acestui impozit nu poate fi considerată ca fiind legată strict de exploatare. De asemenea, resusele din afara exploatării pot include datoriile faţă de furnizorii de echipamente, care au acordat un credit comercial întreprinderii cu ocazia unei investiţii nelegată de exploatare⁸. Astfel putem determina necesarul de fond de rulment din afara exploatării:

NFRE

Necesarul de fond de rulment este deci determinat prin luarea în calcul a elementelor pe termen scurt ale activului şi pasivului, Deşi fiecare dintre aceste elemente rămâne în întreprindere o periodă scurtă de timp, ele se reînnoiesc permanent. Astfel, un lot de mărfuri al unei întreprinderi de distribuţie poate fi considerat ca o utilizare pe termen scurt. Dar stocul, în ansamblul său, face obiectul unei reînnoiri permanente. În consecinţă, reînnoirea utilizărilor şi a resurselor ciclice conferă NFR caracterul unei nevoi de finanţare permanentă, durabilă, chiar dacă fiecare dintre componentele sale apare la prima vedere ca un element pe termen scurt al bilanţului.

Optica funcţională analizează necesarul de fond de rulment mult mai în detaliu ceea ce conduce la identificarea elemetelor strict legate de exploatare şi a celor care nu sunt legate de exploatare obţinându-se astfel:

·       necesarul de fond de rulment din exploatare;

·       necesarul de fond de rulment din afara exploatării.
Elementele strict legate de exploatare corespund mărimii activelor şi pasivelor puse în

mişcare de operaţiile de aprovizionare, de producţie şi de vânzare. În activ, aceste mărimi înglobează în principal stocurile, creanţele asupra clienţilor şi avansurile vărsate de întreprindere cu ocazia unor comenzi făcute furnizorilor. Aceste elemente constituie utilizări de exploatare sau utilizări ciclice în sensul strict şi sunt reprezentate de activele ciclice din exploatare. În pasiv, aceste elemente înglobează în principal, datorii contractate de întreprindere faţă de furnizorii săi şi anumiţi clienţi care au acordat avansuri pentru comenzile lor în curs. Aceste elemente constituie resurse de exploatare sau resurse ciclice în sens strict. Se poate formula astfel necesaul de fond de rulment din exploatare (NFRE):

NFRE= Active ciclice din exploatare - Resurse ciclice din exploatare